Dependente

Azi mi-am dat seama a nu stiu cata oara ca sunt aproape sadica. Sadic e foarte mult spus, eu nu bag ghearele in carne din placerea de a vedea oamenii suferind, ci ca un repros la vreo replica rautacioasa. Nu stiu un termen care sa defineasca exact activitatea asta. Am un prieten foarte bun pe care imi place sa-l chinui. Poate e asa findca mi-a permis mereu si mi-a si intors orice mica rautate dar mai bland. Sper totusi de data asta sa nu mai uit si sa incerc sa repar mica manie, nu de alta dar il chinui prea tare pe omul ala pe care si-asa il vad doar in anumite situatii.
Oare cum suna pentru altii "mi-am dat seama ca sunt sadic"? Eu deja mi-am imaginat o camera cu peretii moi, cu scaune aranjate in cerc si cativa oameni perfect normali(aparent) care urmeaza sa spuna "sunt...sadic" scotand un bici/topor asupra tuturor celorlalti dependenti de la cercul confesiunilor anonime. Imaginatie tampita, asa ziceam si eu.
Dar totusi, e o realitate cruda, noi, oamenii avem cele mai ciudate dependente. Am vazut pe Discovery candva ca americanii au intalniri anonime pentru dependentii de sex, cercuri formate de psiho-sexologi(sper ca nu gresec). Acum am ales un exmplu prost ca legat de sex au si seminarii la care merg mamele cu fiicele sa invete sa se masturbeze sau sa faca felatie, deci domeniul asta e vast divizat la ei. Aia sunt nebuni si atat de robotizati ca nu mai stiu sa isi controleze nici emotiile neasistati(exemple aici, desi astia sunt britanici), insa traiesc cu speranta ca pe continentul asta ne vom pastra capul pe umeri si nu vom ajunge ca ei.
Ca sa revin, sunt dependenta de a-mi bate si chinui anumiti prieteni (neaparat baieti) si de azi ma straduiesc sa ma las, curmand astfel suferinta acelora care isi iau chin fara sa merite (cei care merita vor primi in continuare :P)
Ah, si la multi ani copiilor din noi, aia inchisi in vagaunele sufletului, ascunsi de realitatea uneori prea cruda si prea timpuriu luata in piept!